Gingivita

Ce este gingivita?

Gingivita apare din cauza bacteriilor patogene din cavitatea bucală, acumulate în placa bacteriană și în depozitele de tartru – pe suprafețele dentare, interdentare, gingivale și subgingivale. Ignorată de pacienți, gingivita se agravează și poate duce la pierderea dinților. 

Gingivita se manifestă prin: inflamarea, înroșirea și sângerarea gingiilor (la alimente dure sau în timpul periajului dentar), retracție gingivală (dezlipirea și retragerea gingiilor de pe suprafața dinților), dureri gingivale ușoare și halitoză (respirație urât mirositoare). Dacă te adresezi din timp medicului stomatolog, de la primele semne ale gingivitei, aceasta poate fi vindecată cu tratamentul potrivit, eliminând simptomele, efectele și riscul complicațiilor. 

Care sunt cauzele gingivitei?

Cauzele gingivitei sunt multiple, însă igiena orală precară este factorul principal care favorizează apariția și evoluția bolii parodontale. În lipsa unei igienizări corecte la domiciliu – cu periaj dentar de cel puțin două ori pe zi și folosirea aței dentare, susținută de o igienizare profesională în cabinet o dată la 6 luni (detartraj, periaj dentar și airflow), placa bacteriană se va acumula în exces pe suprafețele dentare și interdentare, cauzând inflamații gingivale și carii dentare. 

Placa bacteriană este o peliculă subțire formată din bacteriile depuse pe dinți, când glucidele și resturile alimentare dentare și interdentare intră în contact cu bacteriile care se găsesc în mod normal în cavitatea orală. În timp, depozitele de placă bacteriană se mineralizează și formează tartrul. Acesta se poate elimina doar profesional, în cadrul unei ședințe de detartraj. Tartrul netratat irită și sensibilizează țesutul gingival (cauzând inflamații și sângerări), afectează smalțul dinților (favorizând apariția cariilor dentare) și poate duce la apariția parodontozei, și chiar la pierderea dinților.

Factori de risc gingivită

Pericolul apariției bolii parodontale este legat de mai mulți factori de risc gingivită: 

• alinierea greșită și înghesuirea dinților, care împiedică curățarea profundă a acestora; 
• lucrări protetice sau obturații necorespunzătoare (greșite, degradate sau nefinalizate); 
• îngrijirea și igienizarea incorectă a lucrărilor dentare;
• sistem imunitar slăbit de anumite boli și afecțiuni cronice; 
• probleme hormonale (legate de sarcină, pubertate sau menstruație);
• sindromul de gură uscată (scăderea fluxului salivar); 
• bruxismul (scrășnitul dinților);
• dietă deficitară în vitamina C; 
• fumatul și mestecarea tutunului; 
• anumite medicamente;
• factori ereditari;
• vârsta înaintată; 
• stresul.

Care sunt simptomele gingivitei? 

Simptomele gingivitei se abat, în primul rând, de la aspectul natural și sănătos al gingiilor, din ferme și roz în tumefiate (umflate), moi și înroșite. Simptomele gingivitei, ca boală parodontală reversibilă și nedistructivă, includ:   

• sângerarea gingiilor – la alimente dure, periaj dentar sau la folosirea aței dentare; 

• retracția gingivală (dezlipirea și retragerea gingiilor de pe suprafața dinților, cu adâncirea crevasei normale); 

• formarea unor pungi gingivale între dinţi şi gingii, care acumulează placa bacteriană şi resturile alimentare; 

• aspectul alungit al dinților, care par mai lungi din cauza retracției gingivale; 

• gingii inflamate, înroșite, moi la palpare și sensibile (la durere) – care sângerează ușor; 

• gust neplăcut în gură; 

• halitoză (respirație urât mirositoare).

Diagnostic gingivită

Gingivita este diagnosticată doar de către medicul stomatolog, în cadrul unei consultații. Investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului de gingivită cuprind: examinarea gingiilor, a dinților și a limbii (identifică prezența plăcii bacteriene, a tartrului, a inflamației, a retracției gingivale sau a infecției), analiza istoricului medical (pentru evoluția bolii parodontale) și efectuarea unei radiografii digitale (recomandată pentru controlul rădăcinilor dentare). 

Tipuri de gingivită

Clasificarea gingivitei se realizează în funcție de factorii declanșatori: Gingivita gravidică este gingivita de sarcină (declanșată de secreția crescută de estrogeni), Gingivita diabetică (declanșată de complicații ale glicemiei crescute), Gingivita medicamentoasă (declanșată de anumite medicamente) și Gingivita de pubertate (declanșată de activitatea hormonală intensă), precum și în funcție de stadiul evolutiv al afecțiunii gingivale:  

• Gingivita cronică (cauzată de prezența acumulării de placă dentară, cu o evoluție lentă); 
• Gingivita ulcero-necrotică (cauzată de o inflamație dureroasă a gingiei, cu o evoluție rapidă).

Gingivita cronică 

Gingivita cronică este o formă lentă a afecțiunii parodontale incipiente, care se manifestă în termen de 1-3 săptămâni de la acumularea plăcii dentare. După apariție, evoluția gingivitei cronice în următorii ani este lentă, fără progrese considerabile. Pe fondul inflamației cauzate de placa bacteriană, linia gingiei va suferi o retracție gingivală (gingiile se dezlipesc și se retrag de pe suprafața dinților), care va duce la formarea pungilor gingivale.

Gingivita ulcero-necrotică 

Gingivita ulcero-necrotică, cunoscută și sub denumirea de gingivită ulceroasă necrotizantă, e cauzată de inflamarea dureroasă a gingiei și constituie o urgență stomatologică. Gingivita ulcero-necrotică evoluează rapid spre boala parodontală necrozantă (parodontita acută ulcero-necrotică). Durerea este lancinantă (adică este severă și acută, cu junghiuri și zvâcnituri) și se datorează necrozei spontane a țesutului gingival, afectat de infecții gingivale. 

Gingivita gravidică 

Gingivita gravidică, cunoscută și sub numele de gingivita de sarcină, e cauzată de nivelul variabil și mărit al hormonilor (estrogen și progesteron). Gingivita gravidică este frecventă în rândul femeilor însărcinate, un procent de 40-50% dintre acestea fiind afectate pe parcursul sarcinii. Semnele gingivitei de sarcină diferă, de la eritem (gingii înroșite) – care sângerează în timpul periajului, la inflamație, tumefiere (umflare) și sângerare severă a gingiilor. 

Gingivita diabetică 

Gingivita diabetică e cauzată de glicemia crescută și reprezintă o complicație a diabetului zaharat, atunci când acesta nu este tratat corespunzător și nu e ținut sub control. Valoarea crescută a glicemiei determină mărirea cantității de glucoză din salivă, care dezechilibrează flora microbiană orală. Creșterea numărului de bacterii va favoriza apariția și agravarea problemelor gingivale. Ultimele studii relevă faptul că 1 din 3 diabetici ajunge să sufere de parodontoză. 

Gingivita medicamentoasă 

Gingivita medicamentoasă e cauzată de expunerea la medicamente, pe perioade scurte sau în tratamente îndelungate. Simptomatologia pentru gingivita medicamentoasă este variată, în funcție de specificul bolilor și al medicamentelor: inflamaţie, sângerare, culoare roşie prin congestie (aflux excesiv de sânge), ulceraţie (leziune), tumefacţie (umflătură patologică), hipertrofie (dezvoltare excesivă a volumului) și supurație gingivală (formare și eliminare de puroi).

Cum se tratează gingivita? 

Gingivita se tratează cu ședințe de igienizare profesională dentară și subgingivală (care includ detartraj, periaj dentar și airflow), dublate de o rutină corectă de igienă dentară zilnică la domiciliu (cu periaj, aţă dentară și apă de gură), iar în cazurile mai avansate – tratamentul gingivitei e completat de soluții medicamentoase (antiseptice, antibiotice) și intervenții chirurgicale asupra gingiei (chiuretaje subgingivale). 

Primul pas în tratamentul gingivitei este investigația parodontală de evaluare a stadiului evoluției bolii parodontale, care include: analiza istoricului medical din fișa pacientului, radiografii, identificarea factorilor de risc și procedura de parodontometrie (măsoară pungile gingivale, retracția gingivală și mobilitatea dinților). Faza nechirurgicală de tratament a gingivitei continuă cu ședința de igienizare, care elimină depozitele profunde de placă bacteriană și tartru (de pe suprafețele dentare, supra- și subgingivale) și diminuează numărul bacteriilor patogene din cavitatea orală. 

În următorul pas de tratament al gingivitei avansate, se vor înlătura focarele de infecție și depunerile de tartru de pe suprafața rădăcinilor, prin operațiunea de chiuretaj subgingival, numit și planare radiculară. Instrumente fine vor fi folosite pentru a curăța și a igieniza spațiul dintre dinte (rădăcină) și gingie, cu suportul soluțiilor aseptice. După această fază a tratamentului se vor trata și cariile, obturațiile (plombele) inadecvate și lucrările protetice neterminate sau necorespunzătoare, pentru redobândirea sănătății orale prin reducerea bacteriilor și eliminarea riscurilor de infecții. 

Faza chirurgicală în tratamentul gingivitei 

Faza chirurgicală în tratamentul gingivitei include mai multe intervenții:

• operația cu lambou se realizează prin dezlipirea și ridicarea unei porțiuni reduse de țesut gingival (prin mici incizii în gingie), pentru curățarea detaliată a rădăcinilor dinților (astfel expuse) și pentru reducerea pungilor parodontale;

• grefa de țesut moale reface țesutul gingival pierdut din cauza evoluției bolii parodontale care l-a deteriorat, prin înlocuirea acestuia cu o grefă de țesut din cerul gurii sau alt țesut prelevat dintr-o sursă diferită;

• grefa de os ajută la fixarea dinților și la regenerarea osului natural din jurul rădăcinii dintelui, distrus de forma avansată a bolii parodontale (parodontoza) – prin adiție de os natural propriu sau de os sintetic; 

• regenerarea asistată a țesutului vizează repararea osului distrus de evoluția parodontozei, prin introducerea unui fragment de material biocompatibil între osul prezent și dinte.

În tratamentul gingivitei – ca stadiu incipient al bolii parodontale, la clinica stomatologică Dentaline București utilizăm Terapia ghidată a biofilmului (plăcii bacteriene) – Guided Biofilm Therapy (GBT). Aceasta este o nouă abordare a identificării și a eliminării plăcii bacteriene, printr-o tehnică extrem de eficientă și minim invazivă, care evidențiază zonele cu placă bacteriană cu ajutorul unei soluții colorante. Astfel, placa bacteriană și tartrul pot fi eliminate minuțios. 

Tehnologii digitale de tratament – laserul stomatologic 

Tratarea gingiilor afectate de boala parodontală cu laserul stomatologic, ca nouă tehnologie digitală a stomatologiei moderne, elimină durerea din timpul tratamentului și încurajează vindecarea naturală și o recuperare mai rapidă. Beneficiile utilizării laserului stomatologic în tratamentul bolii parodontale oferă confort în timpul procedurii, sângerare minimă fără nevoia de incizii și suturi, plus acțiune rapidă și precisă, cu protejarea țesuturilor înconjurătoare.

Cât durează tratamentul gingivitei? 

Tratamentul gingivitei durează în funcție de gravitatea evoluției bolii parodontale, iar vindecarea țesuturilor apare în câteva zile sau săptămâni. Noile tehnologii digitale fac posibil tratamentul non-invaziv al gingivitei, cu o recuperare ușoară și în timp redus. Igienizarea parodontală va fi urmată de terapia laser, cât și de restaurarea dentară (carii, plombe sau lucrări protetice defecte) care împiedică tratamentul sau prevenția bolii parodontale. Ideal, toate procedurile se realizează într-o singură ședință sau în două ședințe consecutive, pentru a limita răspândirea bacteriilor patogene.

În tratamentul gingivitei, igiena orală zilnică este esențială pentru recuperare și prevenție. Pacientul va fi îndrumat cum să efectueze corect igienizarea dentară zilnică prin periaj, folosirea aței dentare, eventual a dușului bucal și a apei de gură. Înlăturarea eficace a plăcii bacteriene este primordială în tratamentul gingivitei și în stoparea bolii parodontale.

Complicațiile gingivitei 

Complicațiile gingivitei duc la forma avansată a bolii parodontale, și anume la parodontita profundă (stadiul cel mai agravant al parodontozei). Astfel, debutând cu sângerarea, inflamarea și sensibilizarea dureroasă a gingiilor – gingivita lăsată netratată corespunzător poate duce la pierderea dinților. Însă, complicațiile gingivitei sunt legate și de pericolul pentru sănătatea întregului organism, prin afectarea și deteriorarea acestuia cu diferite afecțiuni pentru organe vitale. Cauza derivă din faptul că bacteriile patogene din cavitatea orală pătrund în fluxul sangvin, prin țesutul gingival lezat.

Complicațiile gingivitei netratate, care evoluează în paradontoză, cuprind riscurile asociate bolilor respiratorii și cardiace, diabetului, artritei reumatoide, infecțiilor acute și ulcerațiilor bucale ale gingivitei ulceroase necrotizante, abceselor dureroase, funcționalității reduse a danturii, impactării aspectului fizic și a stimei de sine, sângerării severe și evoluției normale a sarcinii – cu risc crescut de preeclampsie (hipertensiune arterială periculoasă pentru mamă și copil).

Cum prevenim gingivita?

Prevenim gingivita prin respectarea întreținerii corecte a sănătății cavității bucale, printr-o igienă dentară optimă și prin îngrijirea întregului organism, pentru a elimina asocierea bolii parodontale cu factorii de risc. 

• Folosirea periuței dentare (preferabil electrice) de minim 2 ori pe zi, prin periaj corect de 2 minute, dimineața și înainte de culcare – cu recomandarea unui capăt de periaj moale și schimbarea periuței o dată la 3 luni; 

• Utilizarea aței dentare (cel puțin o dată pe zi, după ultima masă), pentru a elimina resturile alimentare depuse pe suprafețele interdentare, care cauzează placă bacteriană – plus acțiunea complementară a dușului bucal; 

• Respectarea controalelor periodice prin vizite regulate în cabinetul stomatologic, la recomandarea medicului;

• Igienizarea dentară profesională o dată la 6 luni – pentru detartraj, periaj dentar, airflow și anamneză; 

• O alimentație echilibrată și sănătoasă;

• Evitarea tutunului.

Întrebări & răspunsuri despre gingivită

Gingivita afectează inclusiv copiii și adolescenții? 

Gingivita poate apărea la orice vârstă și afectează inclusiv copiii, adolescenții și tinerii – sub forma gingivitei localizate (la nivelul câtorva dinți) sau a gingivitei generalizate (extinsă la nivelul tuturor dinților). Simptomele pot fi foarte subtile, ascunse sau resimțite acut: inflamații, sensibilitate și sângerări gingivale, cu miros și gust neplăcut al gurii. 

Este gingivita o boală rară? 

Gingivita nu este o boală rară, aflându-se pe locul 6 între cele mai răspândite boli ale timpurilor noastre. Conform unui recent studiu CDC, 47,2% dintre adulții cu vârsta de 30 de ani și peste au o formă de boală parodontală. Frecvența afecțiunii crește la fumători (64,2%) și cu înaintarea în vârstă (70,1% dintre adulții cu vârsta de 65 de ani și peste). 

Respirația urât mirositoare semnalează gingivita? 

Deși respirația urât mirositoare (halitoza) este un simptom al gingivitei, aceasta trebuie supusă unor investigații medicale pentru a afla cauza, fără a presupune că semnalează obligatoriu gingivita. Alimentația sau multiple probleme medicale sunt de asemenea asociate cu respirația urât mirositoare, de la afecțiunile gastrointestinale la cele pulmonare. 

Care e diferența dintre gingivită și parodontită? 

Diferența dintre gingivită și parodontită e clar delimitată de cele trei stadii evolutive ale parodontozei: gingivita (stadiul incipient al bolii parodontale, care este o afecțiune reversibilă), parodontita superficială (formă ireversibilă) și parodontita profundă sau parodontoza (cea mai avansată și gravă formă, ce implică riscul pierderii dinților permanenți). 

Care e legătura dintre gingivită și bolile de inimă?

Chiar din stadiul incipient al gingivitei, inflamația bolii parodontale poate declanșa inflamații și infecții la organele vitale ale corpului, inclusiv la inimă. Bacteriile patogene din cavitatea orală pot pătrunde în fluxul sanguin prin vasele de sânge afectate, crescând riscul de endocardită infecțioasă (infecție a endocardului), la pacienții cu afecțiuni cardiace. 

Gingivita poate duce la diabet? 

Există un raport bidirecțional între forma evoluată a gingivitei – parodontoza și diabet. Astfel, persoanele diagnosticate cu diabet sunt de 3 ori mai expuse riscului de a dezvolta boala parodontală (din cauza glicemiei crescute), care va crește la rândul ei nivelul zahărului din sânge. Parodontoza severă poate crește dramatic glicemia, cauzând hiperglicemie. 

Este gingivita periculoasă pentru sarcină? 

Sarcina produce schimbări hormonale în organismul viitoarei mame, care pot duce la apariția gingivitei gravidice, numită și gingivită de sarcină. Lăsată netratată, gingivita poate evolua în forme avansate ale bolii parodontale care cresc riscul nașterii premature, a preeclampsiei (hipertensiune în sarcină) sau a nașterii unui copil cu greutate mică. 

Gingivita duce la pierderea dinților? 

Ignorată și fără un tratament corespunzător, gingivita evoluează în formele avansate ale parodontozei, care prezintă un risc major în pierderea dinților permanenți, prin deteriorarea parodonțiului (aparatul de susținere a dintelui). Însă, cu un tratament adecvat, o igienă orală corectă și respectarea controalelor și igienizărilor periodice, gingivita poate fi stopată.

Cum îți menții gingiile sănătoase? 

Ca să îți menții gingiile sănătoase, primul pas este să integrezi o rutină corectă de igienizare dentară într-un stil de viață sănătos. Gingiile sănătoase se mențin ferme și de culoare roz prin: periaj zilnic de 2 ori pe zi – câte 2 minute, folosirea aței dentare și a apei de gură, igienizare cu detartraj profesional de 2 ori pe an și controale stomatologice periodice.

PROGRAMEAZĂ-TE ACUM